Anevrism de artera comunicanta posterioara - operat

Metastaze cerebrale dupa melanom malign rectal operat

Hidrocefalie interna

Anevrism de artera sylviana dreapta - operat

Tumora cerebrala frontala stinga - astrocitom fibrilar gradul II

Polidiscopatie vertebrala cervicala: HDC5 si HDC6

Schwanom toracal

Chist glioependimar paraventricular operat

Hemangioblastom cerebelos sting operat

1 pacient - 2 tumori - 2 diagnostice histopatologice

Anevrisme bilaterale de artera sylviana - operate

Malformatie arterio-venoasa grad IV Martin-Spetzler occipitala dreapta

In 15-33% din cazurile cu hemoragii subarahnoidiene, anevrismele pot fi multiple. Astfel in cca 70% din cazuri sunt descoperite 2 anevrisme, intre 5-28% din cazuri 3 anevrisme, iar 4 anevrisme sau mai multe in cca 1,5-7,8% din cazuri.

Cele mai frecvente localizari ale anevrismelor multiple se afla pe artera cerebrala medie (ACM), artera carotida interna (ACI) si artera comunicanta anterioara (ACoA).

Anevrismele rupte de obicei au dimensini mai mari ca cele nerupte. Exista o multitudine de factori asociati multiplicitatii anevrismelor, dar cel mai important este reprezentat de catre hipertensiunea arteriala (HTA).

Anevrismele "in oglinda" (mirror-like) au o incidenta descrisa in literatura ca fiind intre 5-36%. Localizarea predilecta pentru acest tip de anevrisme este:

• artera cerebrala medie (ACM)
• artera carotida interna (ACI)

Au fost descrise anevrisme simultan pe circulatia anterioara si posterioara. In cazul anevrismelor multiple de obicei se clipeaza primul anevrismul care este rupt.

S-au descris mai multe criterii pentru identificarea anevrismului rupt:

• epicentrul hemoragiei pe CT sau IRM cerebral
• prezenta vasospasmului pe angiografia cerebrala
• neregularitati din punct de vedere morfologic
• daca niciun criteriu nu este indeplinit atunci se suspecteaza ca fiind rupt cel mai mare anevrism.

Tratamentul de electie pentru anevrismele intracraniene este reprezentat de catre chirurgie. Pregatirea preoperatorie este complexa si consta in administrarea unor medicamente precum manitolul, antibioterapie, terapia anticonvulsivanta, etc.

Pacientul este pozitionat in decubit dorsal cu capul fixat in cadrul Mayfield si in usoara extensie si ridicat pentru a creste drenajul venos, apoi rotat la cca 45 grade de partea opusa interventiei chirurgicale.

Se practica apoi un volet pterional, urmat de deschiderea durei mater paralel cu baza si deschiderea cisternelor bazale sau in alte cazuri punctie intraventriculara pentru relaxarea creierului. Sunt evidentiate elemente importante la nivelul vaii Sylviene apoi se expune coletul anevrismal si sacul. Urmeaza timpul cel mai important si anume cliparea anevrismului cu un clip din material biocompatibil, din titan, curb sau drept in functie de caracteristicile anevrismului. Cliparea anevrismului este de preferat sa se efectueze sub microscop operator sau cu lupe cu magnificatie optica.

Dupa ce se efectueaza o hemostaza laborioasa se inchide dura mater etans cu fire separate si se repune voletul osos. Se monteaza un drenaj extern sub scalp pentru 24 ore, apoi se inchide plaga in straturi anatomice.

Cliparea anevrismelor se poate face intr-un singur timp operator sau in mai multe, in functie de caz.

Complicatiile postoperatorii sunt multiple, mergand de la vasospasm, hidrocefalie si pina la deficite motorii si senzitive. Fiecare complicatie are tratamentul sau specific si trebuie aplicat cit mai rapid odata ce aceasta s-a instalat.