Abcesul cerebral este cauzat de bacterii, ciuperci (fungi) sau paraziti. Infectiile din alte organe cum ar fi: pneumonia, abcesele dentare, endocardita, se pot raspandi pe cale sanguina si se pot localiza in creier, ducand la formarea de abcese unice sau multiple. Infectiile fetei sau ale sinusurilor aerice ale craniului  se propaga direct catre creier. Cateodata abcesele cerebrale pot apare dupa craniotomii pentru tumori cerebrale. Pacienti cu imunodepresie au riscul cel mai mare de a dezvolta abcese. Pacientii cu HIV/SIDA au predilectie pentru a dezvolta abcese cu toxoplasma sau cu alte organisme neobisnuite.

Simptome: Pacientii se plang de dureri de cap, stari subfebrile persistente, ceafa rigida, greata si varsaturi. Cateodata pot prezenta crize epileptice sau tulburari de comportament. Cand problemele neurologice sunt mai grave ca paralizii, amorteli permanente, tulburari de vorbire, inseamna ca abcesul este localizat in arii critice ale creierului. Daca abcesul este secundar unei alte infectii (de exemplu pneumonie), simptomle acelei infectii preced dezvoltarea abcesului.

Diagnostic: Se pune pe baza istoricului, a examenului fizic al pacientului si a investigatiilor imagistice: Computer tomograf si rezonanta magnetica (IRM) cu contrast, aceasta fiind investigatia de electie. Analiza lichidului cefalorahidian nu este utila in dignosticul abcesului cerebral.

Tratament : Pacientii sunt de obicei spitalizati si tratati pentru infectie. Abcesul cerebral unic, in functie de marime, poate fi operat deschis sau aspirat stereotaxic printr-un mic orificiu in craniu. Abcesele multiple  pot fi punctionate stereotaxic. Materialul biologic recoltat (puroiul) este analizat pentru depistarea microorganismului care a produs boala. Odata identificat germenul, pacientul va urma pe termen lung tratament antibiotic intravenos pentru sterilizarea infectiei.