POSTURI ANTALGICE (CARE DETERMINA SCADEREA DURERII)

● Intins pe spate (decubit dorsal – d.d), capul si umerii ridicati pe o perna, genunchii indoiti (flectati) cu un sul sub ei, picioarele sprijinindu-se pe talpi;
● Intins pe o parte (opusa celei corespunzatoare durerii), cu mana sub cap si asezata pe o perna subtire, genunchii indoiti spre piept cu o perna intre ei; cu mana libera tine o perna usor incalzita pe care o preseaza usor pe abdomen;
● D.d cu soldurile si genunchii indoite in unghi drept, gambele sprijinite pe un scaunel sau cutie;
● Decubit ventral (pe burta) cu/fara perna sub abdomen, capul intors pe partea opusa membrului dureros;
● Orice alta pozitie in care durerile se amelioreaza sau dispar.

SCOALA SPATELUI

● Conditiile stresante trebuiesc evitate pe cat posibil;
● Greutatea maxima a obiectelor pe care le ridicati si carati sa nu depaseasca 5 Kg.;
● Ridicarea obiectelor sa se faca indoind (flectand) coapsele si genunchii cu spatele (coloana vetebrala lombara – CVL) in pozitie intermediara (dreapta); inlacatarea CVL in aceasta pozitie se face prin contractie concomitenta a spatelui si abdomenului;
● Interzisa aplecarea inainte (flexia) trunchiului cu genunchii intinsi si ridicarea obiectelor in aceasta pozitie; se poate duce un membru inferior (cel afectat) in cumpana cu sprijin pe membrul inferior sanatos sau fandare pentru ridicarea obiectelor; indepartarea picioarelor, aplecare in genuflexiune, trunchiul drept (extins);
● Caratul obiectelor se face cu ambele maini pentru a nu genera scolioze;
● Evitarea caratului unor obiecte cu greutati mari intr-o singura mana;
● Evitarea miscarilor de rasucire a trunchiului;
● Ridicarea din pat se face din stand pe partea sanatoasa, cu genunchii indoiti (flectati), ca un tot;
● Pozitia sezanda e cea mai solicitanta pentru CVL : se integreaza la fiecare 30 – 45 minute pauze de ortostatism, mers prin camera, intins, folosirea de scaune ergonomice;
● Tocurile sa nu depaseasca 4 cm inaltime; la persoanele supraponderale sau daca persista durere se contraindica; talpa incaltarilor sa fie moale;
● Scadere in greutate la persoanele supraponderale!
● Cand se sta mult timp la birou se sprijina talpile pe un scaunel;
● Pozitia picior peste picior este de evitat sau nu se mentine mai mult de 10-15 min.;
● Soferii sa apropie scaunul de volan, spatele sa fie drept;
● Saltea tare (Relaxa) sau scandura sub saltea;
● Impingerea de lazi: bratele orizontale la nivelul umerilor, trunchiul drept. Persoanele cu musculatura abdominala slaba necesita gimnastica medicala pentru tonifiere si lombostat in perioadele de suprasolicitare. Se evita ridicarea /impingerea de greutati mari;
● Evitarea expunerii la frig: brau de lana, blanita de iepure;
● Evitarea efortului fizic la neantrenati sau cardiaci; se recomanda o incalzire prealabila;
● Inegalitatile de membre inferioare (cand exista) se corecteaza cu orteza (taloneta) sau incaltaminte ortopedica;
● Urcat/coborat scari: cu prudenta, fara miscari de rasucire a spatelui.

Hernia de disc, cunoscuta si sub numele de ruptura a discului intervertebral, este o afectiune prin care o parte din discul intervertebral apasa elementele anatomice din canalul spinal (radacinile nervoase si maduva spinarii).

Acest lucru se intampla atunci cand inelul fibros care mentine discul pe loc se rupe, permitand nucleului central sa alunece in afara. Rezultatul este hernierea nucleului pulpos in canalul spinal.

Varsta si traumatismele repetate sunt factori care predispun la aparitia herniei de disc lombare.

Cele mai frecvente hernii de disc sunt intalnite in portiunea inferioara a coloanei lombare, la nivelul discurilor L4 si L5.

irm coloana lombara hdl5-s1

Mielo irm coloana lombara

Protruzia discala este o alunecare unilaterala a discului spre canalul spinal si radacina nervoasa, cauzand durere, amorteala si slabiciune musculara pe acea radacina nervoasa pe care o afecteaza.

Simptome:

Durerea este prezenta in mod constant si este localizata in stransa relatie cu discul intervertebral herniat. Durerea este numita si sciatica, ea se extinde din spate spre coapsa pe portiunea posterioara, pana la nivelul gambei si piciorului, uneori numai unilateral.

Tabelul urmator ilustreaza localizarea deficitului motor, a deficitului de sensibilitate si  a modificarii de reflexe in functie de diferitele nivele ale herniei de disc lombare:

Diagnostic

Examinarea coloanei vertebrale arata scaderea amplitudinii lordozei lombare, scaderea gradului de mobilitate din cauza musculaturii contractate. Testul Lasegue (ridicarea piciorului intins) provoaca durere prin intinderea radacinii nervoase.
Testarea grupelor musculare izolate poate arata deficit motor. Reflexele rotuliene si achiliene pot fi modificate. Sensibilitatea poate fi diminuata la testarea cu acul.
Daca istoricul pacientului si examenul fizic sugereaza o afectare a discurilor lombare, atunci investigatia de  electie pentru precizarea diagnosticului este imageria prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Cand aceasta nu este disponibila, se poate efectua examen computer-tomograf (CT) lombar sau mielografie-CT.

Tratament

Tratamentul initial presupune administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene si repaus la pat. Circa 80% dintre herniile de disc se pot ameliora prin tratament. O parte din medici prescriu tratament fizioterapic, tractiuni musculare, aplicatii de ultrasunete, stimulare musculara pentru combaterea contracturilor precum si gimnastica medicala pentru intarirea musculaturii spatelui si a abdomenului. Acestea au rolul de a preveni recurentele sciaticii in aceasta boala. Cand tratamentul conservator si medicamentos nu dau rezultate, sau cand apare deficitul motor, interventia chirurgicala este absolut necesara.
Operatia consta intr-o incizie dorsala la nivelul coloanei. Muschii paravertebrali sunt departati, iar o parte din lama vertebrala este ridicata pentru a avea acces la disc si radacinile nervoase. Discul este rezecat atat cat sa permita radacinii sa aiba un traseu liber si sa nu mai fie comprimata. Interventia se numeste discectomie lombara.
Evolutia postoperatorie este favorabila cu conditia ca pacientul sa respecte indicatiile de repaus  si recuperare.

Hernia de disc cervicala este o  afectiune predominat degenerativa, care afecteaza discurile intervertebrale ale coloanei cervicale si ligamentele vertebrale in aceasta zona.

Coloana vertebrala cervicala este compusa din 7 vertebre: 2 cu aspect special: atlasul- situat imediat sub craniu si axisul situat sub acesta urmand alte 5 vertebre aliniate pana la nivel toracal.

Hernia de disc cervicala este cel mai adesea o afectiune degenerativa care afecteaza in principal discul intervertebral dar si ligamentele vertebrale. Poate fi asociata cu prezenta osteofitelor (ciocuri) care comprima radacinile nervoase si maduva cervicala.

Semnele clinice sunt reprezentate de durere cervicala cu iradiere in omoplat, umar si brat. Durerea se accentueaza progresiv, initial la efort, apoi permanent, cu exacerbari nocturne. Pe masura ce boala progreseaza apar parestezii in brat, antebrat si degete, care pot fi insotite de deficite motorii.

Caracterul radicular indica nivelul leziunii, adica al discului afectat.

In stadii avansate ale bolii, maduva cervicala poate fi afectata global, pacientul prezentand fenomene de mielopatie cervicala, adica tetrapareza (deficit in toate cele patru membre), ataxie (tulburare de mers), tulburari sfincteriene, si tulburari senzitive cu diverse topografii.

Diagnosticul de prezumtie se pune pe examentul neurologic si radiografia cervicala simpla.

Radiografie cervicala profil - modificari de tip degenerativ cu pensarea marcata a spatiilor intervertebrale c4-c5 si c5-c6

Diagnosticul de certitudine se pune prin examinarea cu rezonanta magnetica nucleara (IRM), care arata in detaliu gradul de suferinta al maduvei cervicale ca urmare a compresiunii exercitate de leziune.

IRM coloana cervicala - Hernie de disc cervicala c5-c6

Modificarile osoase sunt cel mai bine puse in evidenta prin tomografie computerizata a coloanei cervicale.

In faze incipiente hernia de disc cervicala poate beneficia de tratament conservator, medicamentos, fizioterapic. Uneori repausul cu guler poate ameliora temporar simptomele.

Cand afectiunea nu se amelioreaza sub tratament conservator, sau cand durerile si deficitele aparute o impun, se recomanda interventia chirurgicala.

Aceasta consta in abordul coloanei vertebrale cervicale pe cale anterioara, reperajul radiologic al discului afectat, rezectia acestuia si rahisinteza cu un grefon osos autolog ( propriu pacientului) care  este recoltat din creasta iliaca dreapta. Postoperator pacientul se poate mobiliza la 2-3 zile si trebuie sa poarte un guler Philadelphia circa 2 luni, pana la consolidarea grefonului. Rezultatele operatiei sunt foarte bune in cazul herniei de disc necomplicate. Reinsertia socio-profesionala este de asemenea foarte buna. Pacientii cu mielopatie beneficiaza de tratament de recuperare pe termen mai indelungat, in functie de gradul de afectare medulara.

guler cervical philadelphia