Glanda pituitara sau hipofiza este situata la baza creierului, intr-o formatiune anatomica osoasa numita saua turceasca. Ea este responsabila pentru functia celorlalte glande din organism prin substantele de control ale secretiei celorlalti hormoni, pe care ea le produce. Este compusa din doi lobi, anterior si posterior, fiecare secretand anumite substante. Tumorile prezente in glanda hipofiza se asociaza fie cu o secretie crescuta a anumitor hormoni, fie cu o scadere pana la disparitie a acestora. Hormonii au influente majore in activitatile de baza ale organismului.
De asemenea, prin cresterea tumorilor in glanda hipofiza, structurile creierului din jur, nervii optici si chiasma optica pot sa fie apasate si sa sufere efectele compresiunii.
Orice hormon secretat de aceasta glanda poate sa fie afectat prin aparitia unei tumori.
Acromegalia este datorata anomaliei hormonului de crestere. La copii apare gigantismul, iar la adult o crestere a extremitatilor (mana, picior, fata, nas, mandibula).
Boala Cushing apare din cauza excesului de hormon corticotrop, care produce o crestere a secretiei de cortisol. Apar depozite excesive de grasime pe ceafa, uneri si fata.
Prolactinomul este o tumora care secreta prolactina. La femei apare dereglarea ciclului menstrual si secretie lactata, iar la barbati infertilitate si impotenta. Se trateaza cu bromocriptina.
Exista si tumori care nu secreta hormoni. Cand marimea lor depaseste un centimetru in diametru, se numesc macroadenoame.
Pe masura ce tumora creste, apar crize de cefalee, din ce in ce mai accentuate. Compresiunea pe nervii optici care sunt foarte aproape, poate da tulburari de vedere care pot evolua pana la orbire. Pacientii pot prezenta diferite tipuri de ingustare a campului vizual, sau vedere dubla. Cand tumorile sunt foarte mari, ele apasa creierul din jur si pot fi cauza aparitiei deficitelor motorii, senzitive, a tulburarilor de memorie sau de vedere. Hemoragiile brusc aparute in tumorile mari cauzeaza o orbire brutala si adesea ireversibila.
Unele tumori hipofizare cresc lent si pot fi tinute sub observatie. Ele sunt cel mai adesea benigne (necanceroase). Observatia inseamna o evaluare periodica semnelor neurologice, a nivelelor hormonale si a investigatiilor imagistice. In functie de fiecare caz, se ia o decizie de tratament sau de interventie chirurgicala, cu evaluarea riscurilor aferente la care pacientul este expus.
Diagnosticul
Diagnosticul este in primul rand bazat pe tulburarile endocrine. Endocrinologul evalueaza si supravegheaza modificarile hormonale ale pacientului. Neurochirurgul evalueaza in functie de semnele neurologice, investigatiile imagistice si aspectele endocrinologice, oportunitatea unei interventii chirurgicale.
Tratamentul medicamentos
Un singur tip de adenom hipofizar beneficiaza de tratament medicamentos si anume prolactinomul. Acesta poate fi controlat prin administrarea de bromocriptina care provoaca scaderea marimii tumorii cat si a nivelului hormonal din sange. Bromocriptina da o serie de reactii adverse, nu foarte grave, si de aceea tratamentul trebuie monitorizat de catre endocrinolog. Numai 20% dintre prolactinoame ajung sa necesite operatie sau radioterapie.
Radioterapia
O alta optiune de tratament pentru tumorile hipofizare este radioterapia. Ea este rezervata pentru tumorile care se extind in creier, nu au putut fi rezecate complet din cauza riscurilor foarte mari, iar aceste resturi postoperatorii pot fi tinute sub control dupa iradiere. Radioterapia presupune o sclerozare a resturilor glandei si a tumorii si necesita in timp dupa circa 2 ani, tratament, hormonal de substitutie. Dupa 5 ani circa 50% din pacientii iradiati necesita tratament substitutiv.
In unele cazuri se poate apela si la radiochirurgie.
Operatia
Pentru tumorile mici situate in saua turceasca, se prefera operatia tras-sfenoidala, care se efectueaza prin nas. Pentru tumorile mari care se extind spre creier si chiasma optica se prefera craniotomia, adica interventia cu deschiderea craniului.
Postoperator, pacientul este evaluat periodic din punct de vedere endocrinologic, neurologic si imagistic si poate primi tratament de substitutie hormonala in functie de fiecare situatie. |