Introducere
Hidrocefalia rezulta din acumularea excesiva de lichid in cavitatile creierului. ”Hidro” in limba greaca inseamna apa, iar “cephalus”, cap. Fluidul care se acumuleaza in exces este lichidul cerebrospinal.
La persoanele normale se produc aproape 10-20 cm cubi in fiecare ora. Creierul pluteste in acest lichid care are si functii nutritive si de evacuare a deseurilor. O mare parte din acest lichid se gaseste in cavitatile creierului numite ventriculi, fiind doi vetriculi laterali care dreneaza in ventricului al treilea si apoi in cel de-al patrulea, urmand ca lichidul sa fie apoi reabsorbit in torentul sanguin.
In toate bolile care altereaza circulatia lichidului cerebrospinal, unul sau toti ventriculii pot sa creasca in dimensiuni. Craniul este rigid si, ca urmare, presiunea intracraniana creste excesiv. Cauzele frecvente ale hidrocefaliei la adult sunt: hemoragie, infectiile, afectiunile degenerative ale creierului, accidentele vasculare sau tumorile. In unele cazuri, cauza ramane necunoscuta. Principalele forme de hidrocefalie la adult sunt hidrocefalia “ex-vacuo” si hidrocefalia cu presiune normala. Hidrocefalia “ex-vacuo” apare dupa accidente vasculare care scad volumul substantei cerebrale. Scaderea volumului creierului mai poate apare si la batrani, sau la cei cu boala Alzheimer. Lichidul va umple spatiile goale dar presiunea acestuia nu este crescuta. Hidrocefalia cu presiune normala rezulta din blocarea progresiva a cailor de circulatie si resorbtie ale lichidului cerebrospinal. Ventriculii se dilata ca urmare a cresterii cantitatii de lichid, iar presiunea intracraniana nu creste. Aceasta afectiune poate apare dupa traumatisme craniene, dupa diferite operatii, dupa hemoragii, meningite sau tumori cerebrale. Multe din cazuri nu au o cauza evidenta. Simptomele acestei boli se aseamana cu cele ale imbatranirii. Majoritatea pacientilor au peste 60 de ani, si boala lor evolueaza multe luni pana sa mearga la doctor.
Simptome:
Cefaleea si varsaturile sunt simptomele comune de debut la adult. Uneori apar dificultati de adaptare a vederii, instabilitate la mers, slabiciune in picioare, caderi frecvente, incapacitatea de a merge drept, piciorul parand a fi lipit de podea. Pe masura ce boala evolueaza, activitatea mentala se reduce, apar tulburari de comportament, letargie, apatie, tulburari de memorie, tulburari de vorbire. Apar de asemenea incontinenta urinara si fecala. Aparitia elementelor de dementa, a deficitelor motorii sau de sensibilitate, ca si scaderea functiilor cognitive reprezinta de asemenea semne importante in evolutia bolii.
Diagnostic
Metodele de diagnostic includ examinarea prin tomografie comuterizata cerebrala, care arata aspectul cereierului si marimea ventriculilor. In unele situatii investigatia prin rezonanta magnetica nucleara devine necesara penru evaluarea fluxului de lichid, imaginea creierului in detaliu fiind foarte precisa. Punctia lombara se foloseste pentru masurarea presiunii lichidului cerebrospinal si pentru analiza sa biochimica. In functie de aceasta se poate aprecia daca pacientul beneficiaza de montarea chirurgicala a unei derivatii lichidiene (shunt).
 |
Hidrocefalie comunicanta cu presiune normala congenitala, decompensata la virsta adulta |
| Hidrocefalie interna prin obstructie de ventricul IV |
 |
 |
Hidrocefalie interna dupa hemoragie subarahnoidiana |
|
Tratament
Cel mai comun tratament pentru hidrocefalie este montarea chirurgicala a unui dispozitiv prin care se realizeaza o derivatie a lichidului cerebrospinal in alta cavitate a organismului. Acest dispozitiv se numeste shunt. El este compus dintr-un tub care se insera in ventricul si care trece apoi subcutanat pana la abdomen, unde patrunde in peritoneu, evacuand excesul de lichid cerebrospinal in jurul organelor abdominale. La acest dispozitiv se poate atasa o valva cu scop de a regla sensul si presiunea de curgere a lichidului. Interventia chirurgicala este obisnuita si frecventa. Dispozitivul amelioreaza boala dar nu o vindeca. Dupa operatie sistemul shuntului este complet in corp si nu se simte la exterior. In alte situatii hidrocefalia se poate trata prin eliminarea cauzei care a produs-o, de exemplu o tumora cerebrala care obstructioneaza curgerea lichidului cerebrospinal.
In alte cazuri neurochirurgul poate recomanda ventriculostomia endoscopica de ventricul III, ca alternativa la shunt.
| hidrocefalie interna comunicanta |
 |
 |
| aspect ct cerebral preoperator |
aspect ct cerebral postoperator |
|
Prognostic
Prognosticul bolii depinde de cauza care a produs-o si de amploarea simptomelor la momentul diagnosticului si tratamentului. Unii pacienti se amelioreaza spectaculos dupa shunt, in timp ce altii, nu. In unele situatii semnele de dementa se remit dupa montarea unui shunt. Cefaleea dispare aproape imediat. Cu cat boala este descoperita mai devreme, cu atat succesul tratamentului este mai mare. Din pacate nu exista metode clare care sa poate prezice cu certitudine rata de succes. Unii pacienti dupa operatie sunt stationari clinic, altii continua sa se deterioreze dupa cateva luni. Disfunctia mecanica a shuntului este cea mai frecventa complicatie. Ea se datoreaza cel mai adesea “infundarii” tuburilor de drenaj cu depozite proteice, fapt care necesita dezobstructia lor pe cale chirurgicala. Disfunctia shuntului este semnalata de cefalee, tulburari de vedere, iritabilitate, oboseala, incoordonare, tulburari de mers, incontinenta urinara. Este de asemnea posibila si infectia shuntului, situatie in care acesta se ableaza si se administreaza tratament antibiotic. Majoritatea acestor complicatii sunt tratabile cu succes.
|
